VREAU SA VINA VARA!

Gata! Imi ajunge! M-am enervat! Vreau sa vina vara! Sa vad marea! Sa vad culori! Sa fie veselie!

Iarna toata lumea e mohorata, la fel ca si vremea, nimic nu e colorat(cel putin in Bucuresti vezi doar o culoare, culoarea malului care se creaza imediat cum incepe sa se topeasca putin zapada).

Vreau sa port rochii colorate, sa-mi port balerinii colorati, gentutele colorate! Vreau la mare, sa ascult valurile, sa simt nisipul fierbinte sub talpi, sa ma mangaie apa marii, sa ma sperie pescarusii tampiti(nu-mi plac pescarusii mai ales atunci cand se tanguie...zici ca suntem in filmele de groaza...ciudat e ca filmele de groaza imi plac :D), sa adun scoici, sa savurez un Bacardi Breezer cu pepene rosu si multe multe altele!

Nesimtirea in toata "frumusetea" ei!

Am ajuns la concluzia ca in Bucuresti nesimtirea e la cote maxime si ni se arata in toata "splendoarea" ei.

De cate ori nu v-ati lovit la metrou de oameni care efectiv se suiau pe voi ca sa ocupe un loc pe scaun sau sa iasa primii din metrou sau sa ajunga primii la scara?

De cate ori nu vi s-a intamplat sa fiti stropiti de un nesimtit trecand in viteza pe langa o balta, asta dupa o zi de ploaie in Bucuresti?

Si acum, colac peste pupaza, cand ninge in Bucuresti nici macar nu ai pe unde sa circuli pentru ca totul este blocat de mormane de zapada.

Ca sa nu mai vorbim de zilele cand ploua, sistemul vechi de canalizare neputand asigura eliminarea apei baltile sunt ca la ele acasa si atunci tu, ca cetatean al acestei minunate metropole, dai un test de rabdare, de abilitati fizice, de mentinere a echilibrului ca sa mai salvezi un pic pantofii, cizmele pe care ai dat niste bani, bani pe care ii castigi cu chiu cu vai.

Acum o saptamana m-am dus si eu la cosmetica ca tot omul, de fapt ca toata femeia :D, merg la un salon de pe langa caminele Moxa, cobor de obicei la Victoriei din metrou si o iau pe jos. In mod normal si daca trotuarele ar fi fost curatate as fi facut maxim 10 minute, mers lejer. Ei da de unde, trotuarele de pe Calea Victoriei nu numai ca nu erau curatate dar erau ceva de genul, balta, gheata, morman de zapada, balta, gheata, morman de zapada etc. Faceti un exercitiu de imaginatie si inchipuiti-va cum arata :))))....acum rad dar credeti-ma ca atunci injuram de mama focului(in gand bineinteles). Pe langa faptul ca am parcurs acest traseu in dublul timpului optim, am transpirat mai rau decat la jumatate de ora de aerobic combinat cu ridicare de greutati, incercand sa sar peste balti, sa-mi mentin echilibrul pe gheata si sa escaladez mormanele de zapada hop top au mai trecut si doi nesimtiti, da dopi nesimtiti de care vorbeam mai sus, da da cei cu masina prin balta....Ahhhhhhhh! Da si dupa cosmetica inapoi la metrou la Victoriei, acelasi exercitiu, dar de data asta parca un pic mai relaxata :D si fara cei doi nesimtiti. Sa privim partea buna a lucrurilor, nu? Am facut miscare in aer liber ceea ce ajuta la oxigenarea organismului, a creierului, la o conditie fizica mai buna...pacat ca poluarea din Bucuresti nu prea ne ajuta la capitolul asta...cred ca e mai safe sa faci miscare in casa :)))

Cam atat...Calm, rabdare si bun simt asta ne trebuie!

Zi usoara tuturor!

Design your self...

Dragilor, am citit, ieri, pe nerasuflate, o carte foarte, foarte interesanta si colorata in culori colorate asa cum imi plac mie culorile. Culori! Culori! Culori! :)))) Se numeste "Design your self(Regandeste modul in care traiesti, iubesti, muncesti si te joci)" si este scrisa de Karim Rashid. 

Cartea se citeste foarte usor tocmai datorita faptului ca este scrisa in culori, culori puternice, culori disco. In ea, Karim, vorbeste de lucruri si actiuni pe care ar trebui sa le facem ca sa ne luam destinul in propriile maini. Spune el ca si in viata de zi cu zi putem aplica tot ceea ce inseamna design. Explica el mai multe pe larg in carte, v-o recomand cu caldura.

Vorbeste despre culori si forme pe care le asociaza ideilor si opiniilor despre viata, moarte, iubire, munca, joaca si nu in ultimul rand sex. Vorbeste despre individ, despre individualizarea fiecaruia dintre noi, despre independenta care ar trebui sa ne-o creem si blameaza spiritul de turma la care suntem supusi zilnic(asta doar pentru ca ne lasam prada reclamelor de tot felul, corpurilor perfecte afisate in poze si reviste, hainelor de firma etc).

Culorile fac parte din viata mea zilnica, eu port culori, gandesc in culori. Culorile ma fac sa ma simt bine. Port mov, roz, galben, portocaliu, rosu, albastru, bleo indiferent de anotimp....n-as putea sa traiesc fara culori si ma bucur ca mai vad si alti oameni ca mine, ar fi tare monoton daca toata lumea s-ar imbraca toamna si iarna numai in gri, maro, negru, kaki si tot asa. E bine ca exista oameni carora le plac culorile.

Casa mea as vrea sa fie in culori tari, nu suport liniaritatea si culorile care nu spun nimic, nu suport casele care au peste tot aceeasi culoare sau intra in acelasi tipar. Eu spre exemplu as vrea sa am un perete mov(mov nu lila) in dreptul caruia sa pun o canapea rosie pe care sa fie aruncata la intamplare o patura tesuta in multe culori(galben, portocaliu, mov, rosu, verde, albastru) si la picioarele canapelei sa am un covoras dintr-un material foarte moale, neaparat oval sau rotund, tot rosu :D. Imi plac culorile tari pe care femeile de origine spaniola, portugheza le poarta, in tot felul de combinatii, imi transmit pasiune, iesire din banal, putere, curaj. As vrea sa ma perdele portocalii, bucataria sa fie verde cu galben, baia sa fie albastra cu bleo sa inspire mare, soare, liniste.

Ah! Casa mea ar trebui sa suporte atatea culori... :)))) dar ce frumoasa ar fi si da totul ar fi fara colturi, exact asa cum spune si Karim in carte, sa existe fluenta, sa te imbie la relaxare, liniste si altele :D. Imi imaginez o casa care spune pasiune, iesire din tipare, nonconformism. Ah si vor fi colaje de fotografii pe pereti. "Woman on top" este un film care e plin de culoare si pasiune, imi place mult chiar daca pe Penelope Cruz nu o pot suporta, si muzica e pasionala si tot.